ORDINARIATUL ARMEANO‑CATOLIC
La sfârşitul sec. al XVII‑lea, armenii din Transilvania au trecut la catolicism, oraşul Gherla devenind reşedinţă episcopală. Situaţia lor era asemănătoare cu a românilor uniţi, respectiv armenii acceptaseră principiile de bază ale catolicismului dar şi‑au păstrat ritul tradiţional iar slujbele se oficiază în limba armeană.
Prin Concordatul din 1927‑1929, armenii catolici au fost recunoscuţi ca o eparhie de sine stătătoare. Menţionăm că o mare parte dintre ei au fost maghiarizaţi de‑a lungul timpului.
După anul 1948 ordinariatul armeano‑catolic a avut o situaţie neclară, nemaifiind recunoscut de autorităţile române. Abia în anul 1964, printr‑un decret al Vaticanului, ordinariatul a fost preluat de Episcopia Romano‑Catolică Alba Iulia, iar în anul 1991 titlul de „ordinar” a fost conferit arhiepiscopului romano‑catolic de Alba Iulia. Nu s‑a solicitat Statului român recunoaşterea acestei calităţi. În prezent, ordinariatul cuprinde patru parohii (Gherla, Gheorghieni, Dumbrăveni şi Frumoasa), dar credincioşii mai trăiesc şi în alte oraşe transilvane.